Ce face un wedding planner vs. un staroste? Diferențe și recomandări reale pentru nunțile din România

În spatele unui eveniment reușit: comunicare, nu competiție!

În luna iulie am trăit o experiență care mi-a confirmat cât de mult contează să existe o înțelegere clară între toți cei implicați într-un eveniment. Din păcate, sunt restaurante care oferă „servicii complete”, chipurile în ajutorul mirilor, dar care, în realitate, își impun propriii colaboratori și scot din joc furnizorii deja contractați de miri. Iar mirii sunt puși în fața faptului împlinit, fără opțiuni, pentru că nu poți schimba restaurantul cu o lună înainte.

Așa se ajunge la o atmosferă de „care pe care”: fiecare prestator trage pentru el, colaborarea se transformă în concurență, iar piața devine un câmp de bătălie, în loc să fie o echipă pentru binele mirilor. De aceea m-am hotărât să scriu acest articol: să clarific, din experiență directă, ce face un wedding planner, un staroste sau un organizator de eveniment, cum se diferențiază și – mai ales – cum pot lucra împreună, dacă li se oferă spațiul potrivit.

Ce este un staroste (sau vornic)… pe scurt

Starostele – cunoscut și ca „vornic” – este o figură tradițională, adânc înrădăcinată în cultura românească. Nu este doar un prezentator cu glume. Este cel care conduce alaiul, introduce momentele importante, ghidează invitații și familia, adaugă emoție, umor și ritm întregii nunți.

Tradițional, starostele era ales de comunitate; nu devenea oricine staroste după un curs. Era o persoană cu har, înțelepciune, diplomație și respect în comunitate.

În unele zone, mulți staroști au rămas în stilul vechi – glume de acum 50 de ani, limbaj rigid. Alții au evoluat elegant – haine moderne, prezentări cu gust, versuri rafinate, discursuri care ridică sala în picioare. Asta înseamnă adaptare la generația tânără, fără a pierde tradiția.

Ce face un wedding planner

În teorie, wedding planner-ul organizează tot: buget, locație, furnizori, decor, timpi, logistică. În realitate – mai ales în România – lucrurile stau diferit.

Doar un procent mic de wedding planneri gestionează cu adevărat întregul buget al nunții. Majoritatea lucrează în jurul ofertelor „all inclusive” ale restaurantelor. Multe dintre cursurile urmate sunt private, unele neacreditate. Se lucrează după fișe de Excel, portofolii și tabele – dar cu puțină experiență practică de teren.

În cartea mea, „Croitorul de nunți”, explic mai pe larg de unde pornesc tradițiile, cum au evoluat ele și de ce, astăzi, apar tensiuni între generații, prestatori și stiluri de nuntă. Este un ghid sincer, pentru cei care nu au trăit aceste tradiții, dar vor să le înțeleagă – sau măcar să le respecte cu bun-simț.

Reglementare legală: Wedding plannerul/starostele în România

În România, nu există un cod CAEN dedicat în mod specific activității de wedding planner. Cei care activează legal în domeniu o fac prin coduri generale, precum:

  • 9329 – Alte activități recreative și distractive
  • 9699 – Alte activități de servicii n.c.a.

Această libertate legală permite identificarea clară a activității, dar, fără reglementări sau licențe profesionale, experiența rămâne singurul diferențiator real. Același principiu se aplică și pentru staroste sau organizator – competența se dovedește, nu se promovează.

Importanța experienței reale

Mirii trebuie să întrebe direct: de câți ani activează prestatorul? Câte evenimente a realizat? Are referințe? Postările impersonale sau teoria nu înglobează profesionalismul demonstrat pe teren.

Wedding planner: Prezență activă sau doar plan?

Majoritatea sunt femei și asta este perfect normal. Dar nu toate sunt prezențe active. Dacă plannerul doar trimite e-mailuri, dar nu coordonează echipe sau nu vorbește cu DJ-ul, rolul devine doar simbolic. Mirii trebuie să solicite clar: „Coordonezi logistic în ziua nunții sau doar supraveghezi de la distanță?”

Organizator de evenimente – un rol complet?

Un organizator versatil face „full service”: coordonează furnizorii, cunoaște fluxul, stă la microfon, se adaptează. Pentru nunți mixte (tradițional + modern), acest rol poate substitui wedding planner-ul tipic și starostele, cu eficiență.

Delimitarea responsabilităților: cheia colaborării reale

Una dintre cele mai mari greșeli în organizarea unui eveniment este lipsa delimitării sarcinilor între prestatori. Cine comunică cu sala? Cine stabilește ordinea momentelor? Cine face introducerile? Cine ține legătura cu formația sau DJ-ul?

Dacă aceste lucruri nu sunt clar stabilite înainte de nuntă, se ajunge ca furnizorii să se calce pe picioare sau, și mai grav, să evite implicarea de teamă să nu deranjeze pe altcineva. Asta duce la confuzie, haos și servicii sub potențialul real.

Nu de puține ori, șeful de sală sau managerul locației își asumă automat rolul de „organizator suprem”. Îți explică formației când este „momentul potrivit să bage ceva de dans”, anunță tortul după cum îi este mai comod bucătarului și chiar dă indicații despre lumini, microfoane sau poziția tortului pe ring.

În unele cazuri, umorul vine din realitate: se refuză începerea petrecerii pentru că… mirii n-au spart paharele în pragul sălii. Da, ai citit bine – totul este oprit pentru că nu s-a respectat „tradiția casei”. Nunta nu începe până nu se aduce mătura, cioburile și aprobarea tacită a chelnerului-șef.

Aceste situații ar fi comice dacă n-ar fi reale și, uneori, stresante pentru miri și furnizorii implicați. Așa că este esențial ca echipa de bază să fie stabilită înainte și fiecare să își păstreze rolul. Orice „ajutor spontan” care vine peste planificarea evenimentului poate strica fluxul, energia și încrederea în tot ce s-a muncit luni de zile.

Tipuri de nuntă – alegerea corectă a echipei

Modernă, exclusivistă → wedding planner experimentat, cu o echipă în spate, MC/prezentator etc.
Tradițională → staroste sau organizator cu experiență locală
Mixtă → echipă = wedding planner + staroste, cu roluri definite, organizator de eveniment/event planner etc.

Furnizori locali = adaptare reală

Cunosc tradițiile, modul invitaților, obiceiurile religioase. De pildă, un preot cere vin și prescură, altul miere și pișcoturi. Cum punem cocarda mirelui? Cu capul în jos sau în sus? :)) Astfel de nuanțe nu sunt învățate la cursuri, dar părinții și familia le visează de-o viață.

Sloganuri vs. realitate

Promisiuni atractive: „Fără stres, fără emoții…” Realitatea e umană: părinți, invitați impulsivi, furnizori care întârzie, spontaneitate. Este esențial să alegi oameni care promit adaptabilitate, nu doar storytelling.

În concluzie

Wedding planner, staroste sau organizator – fiecare cu rolul lui clar, respect reciproc și acea pregătire reală. Organizarea nu este despre imagini Instagramabile, ci despre echilibru emoțional. Pentru că nunta este una pe viață, nu un proiect de marketing.

🔗 Recomandare: Cartea „Croitorul de nunți” – pentru cei care vor să înțeleagă echilibrul dintre tradiție și organizare modernă.